A rose to remember ...

"Timpul trece, ne despoaie ca un hoţ şi ne lasă suspinând în urma lui; dar singura comoară ce nu ne poate el fura este comoara suvenirilor"  

Vorbe nemuritoare,un citatat profund lasat in urma de marele poet Vasile Alexandri.Dar oare ce vrea el sa reliefeze prin acesta,stim sa-l interpretam,sa-l intelegem si sa-l pretuim?

    Cu totii avem amintiri placute sau mai putin placute, dar un lucru este etern:acestea vor ramane intodeauna intiparite in mintea noastra.
 O amintire este o bijuterie pusa spre pastrare,un cadou al batranetii,icoane ce le contemplam pentru a ne regasii pe noi ,si in mare parte pentru a retrai fericirea clipelor lasate spre pastrare. 

In continuare voi nascoci o povestioara menita sa faca loc articolului inscris pentru SuperBlog 2013. Enjoy.

(Update: Articolul este destul de vechi si am incercat sa-l mai dreg cumva, nu garantez placeri oculare sau senzoriale terifice)

Rose era fiica unui roman si a unei englezoaice stabilite de ani buni in Romania,aici duceau o viata mai linistita,povesteau ei in vizitele periodice ce le faceau parintilor mei.
In una din acele seri am avut ocazia sa o cunosc pe insusi Rose,o fata de 17 ani cu o silueta de balerina, par castaniu cu nuante blonde,ochii de o inocenta asemanatoare cu a cerului.Era o fata calma,calculata cu care avea-i ce discuta,marea ei pasiune era cititul si spre surprinderea mea pokerul,ii placea sa se piarda printre infinitele nuante ale acestui joc de noroc,si de fiecare data cand avea ocazia povestea cu pasiune cum isi pacalea adversarii.O trisoare de calibrul frumusetii ei.

Cu toate acestea admiratia mea pentru Rose nu a scazut niciodata,simteam ca are un suflet bland,cald si uneori la fel de naiv precum suvitele blonde ce-i nuantau parul.
Niciodata nu mi-am imaginat-o pe Rose ca pe o posibila iubita.Imi imaginam ca daca mi-ar deveni iubita nu as reusi sa ma ridic la inaltimea asteparilor ei.Poate ti s-a intamplat si tie.

-Cum?! pleaca!? dar cum ?

 Intreaga fiinta mi s-a intunecat, universul ce pana acum 2 ore imi statea la picioare devenise acum  ostil si rece.
 Parintii lui Rose aveau sa plece in decurs de o saptamana in  Anglia.
 Eram deceptionat,de 2 zile tot incercam sa-mi fac curaj sa ma duc la ea,sa incerc cumva sa-i cer  explicatii pentru aceasta tradare care in esenta nu era rodul uneltirilor ei. 

Dar totusi aveam un plan:
Nu aveam sa ma dau asa de usor batut,dupa 2 picioare aplicate unitatii,calculatorul a pornit! Ma incercau sentimente de mila pentru acea bucata de metal ce ma servea cu credinta de ani buni.
Dupa indelungi sapaturi virtuale am zabovit pe un site dragut,bine structurat cu un design atragator dar ce mi-a atras atentia erau bijuteriile expuse ,in special una care stiam ca-i va place.
Dimineata celei de-a treia zi a inceput cum nu se poate mai rau, se rupsese clanta de la usa,am pierdut autobuzul iar pe drum spre casa am fost atacat de un maidanez. In fond de unde sa stiu ca cutu-cutu era codul de activare pentru Musca-l baiete,rupe-i capul! In cazul meu blugii....

   
  Am decis sa raman acasa victima a luminii molcome ce palpaia trista pe o perna alba aruncata in plictiseala pe podeaua de stejar.
 Ding-dong !
   Era soneria,dar cum mama era la servici oare sa-si fi uitat tata actele ?
Deschid si spre surprinderea mea ma intampina tocmai Rose, cu un suras larg si un sarut dulce amar pe obraz reuseste sa treaca ca o naluca pe langa mine si se aseaza pe canapea.
Surprins de aceasta actiune strengareasca o intreb aproape mai mult din reflex,
-Ce faci,dar scoala,nu ai fost azi la liceu?
-Acelasi lucru te pot intreba si eu domnu'
-Pai sa vezi,am o explicatie..
(Incercand sa-i distrag atentia si sa-mi pun ordine in ganduri aplic unul din planurile cugetate in cele 2 zile de suspans si tensiune.)
-Stii maine are loc un concert de muzica clasica si presimt ca o sa fie ceva sublim,trebuie sa-ti placa,si nu nu poti refuza, e chiar pe centru, foarte aproape de tine.
(fara a mai sta pe ganduri,parca razvratita de un gand acru se ridica si iese pe usa vijelios , apuca a spune doar)
-Bine,o sa fiu acolo!
As fi vrut sa o urmez,dar in sinea mea stiam ca am declansat ceva ce nu am inteles la momentul acela.
  
Urma sa-mi pierd cea mai buna prietena,o fata de un caracter deosebit si unic pentru mine.Voiam sa mi-o amintesc intodeauna in frumusetea ei ca pe un trandafir.



Intr-un vag moment de luciditate mi-am adus aminte ca daduseram comanda acum 2 zile de un medalion,comanda era acum plasata la mine sub pat.
Aveam si multe cutiute comandate de la magazinul online Borealy.Insa dupa multe intrebari artistice si timp scurs m-am decis sa o aleg pe cea albastra,se potrivea perfect cu nuanta ochilor ei 
        
(Ziua urmatoare)
-Un fior cald iti amplifica toate simturile si ascute parca frumusetea acestui anotimp atat de plin de viata...[Aici nu am avut cum sa-l dreg, oribil :)) ]
-Este de-a dreptul sublim! spuse ea in timp ce inaintam spre locul unde avea sa aibe loc concertul!  

A fost un concert sublim,(precum asta )acordurile de vioara acompaniate de cele de pian ne-au facut inima sa tresara,eram fericiti si asta era singurul lucru care conta.
Spre casa ne-am oprit pe o banca,atmosfera era una destul de linistita,calma.

 -O seara de toamna placuta,zic eu, uite am auzit ca o sa pleci zilele astea....

Tacerea ce a urmat a rasunat in fiecare colt din inima si gandirea mea.
Dupa un moment prelung de vid imi spune:
-Da,ai mei si-ai pierdut jobul si nu ne mai putem intretine pentru mult.
-O sa plecam pentru un scurt timp,dar eu vreau sa ma reintorc aici,esti singurul meu prieten si unicul care conteaza !
-Am ceva pentru tine,ceva care sa iti aminteasca de mine.
Era o cutiuta inauntru careia se gasea a rose  to remember all those beatifull moments together!
O fata asa de delicata,finuta in inima mea se zbateau atatea trairi...

-Oh..it's soo beautiful,i'm touch and I'll always remember you no mather if I'll see you again sooner or later !.

A fost cea mai buna prietena iar medalionul acela a marcat sfarsitul amintirilor frumoase petrecute in preajma lui Rose.

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Se spune ca opinia ta conteaza si ca exista zana Commnent care iti asculta parerea si iti lasa un like sub perna inainte de culcare.

Back
to top