O călătorie cu peripeţii - Partea I

M-am trezit destul de devreme 7:30 ..era o zi importantă sau cel puţin asta mi-am repetat în ultima săptămână. Urma să plec în următoarele 20 de minute dar după cum ştiţi despărţirile pot fi destul de covârşitoare uneori ,fie ele legate de rude sau prieteni, unii mai apropiaţi ca alţii. Verişoarei îi scăpa să plângă cu toate că în timpul şederii mele la ei n-am avut o relaţie prea flexibilă. 



   În următoarea ora eram fericitul posesor al unui bilet de loto..sau de călătorie.Pentru mine era tot una pentru că urma să ajung acasă iar semi-fericirea ce urma să mă inunde îmi era îndeajuns. 
Pe peronul gării am întâlnit un domn,puţin cam fumuriu ce-i drept ce a început să-mi povestească prin câte ţări a trecut,limbiile pe care le ştie şi de ce nu a reuşit să-şi găsească loc de muncă.Mai pe scurt în 2 sferturi de ora ştiam cam tot despre el.Nici dacă era sechestrat de FBI şi bătut nu cred că spunea atât. 

   Într-un final după multe aşteptări avea să ajungă autocarul nostru.M-am îmbarcat încrezător şi în cele din urmă am pornit în ceea ce avea să fie o călătorie cu peripeţii .

De multe ori când mă învăluie una dintre efectele plictiselii încep să analizez persoanele din-mprejur. Iar în autocar aveam mai mult decât suficient material de analizat.Însă n-am apucat bine să-i dau ON mici mele fabrici de idei că se şi pune un om de vârstă a 3-a lângă mine. Domnul arăta destul de prezentabil dar cum îmi propuseserăm la început de călătorie să nu vorbesc prea mult am decis să rămân la regulă. 
Dar inevitabilul s-a produs..ce-i drept timid..el cu şoapte dulci îmi şoptea şi eu vrăjit.
oke...defapt nu s-a întâmplat aşa

   Prima propoziţie care i-a scăpat neprovocată de mine a fost printre altele "Moldovean cu limba lată" . Eram oarecum confuz pentru că până-n el nu am mai auzit expresia asta şi îmi făceam tot felul de idei cum că ar avea vreo boală la limba. Dar nu..era mai grav decât o simplă boală,infecţie la glandele salivare. Omul avea o poftă de vorba nestăvilită. Dar dacă tot începuse să-şi întindă viaţă am decis să fac un mic experiment social..cât poate să vorbească un om fără să obosească. 

   Trebuie să vă spun că bătrânul a început să vorbească la 4:36 şi s-a oprit tocmai peste un ceas şi ceva minute..pe la 5:41. Când s-a oprit îi ştiam toată viaţa..unde au fost nepoţii lui...cum că verişorul lui are o fermă şi bea mult vin că să-i astâmpere poftele soţiei şi tot felul de poveştiri adevărate. 

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Se spune ca opinia ta conteaza si ca exista zana Commnent care iti asculta parerea si iti lasa un like sub perna inainte de culcare.

Back
to top